Recent, activitatea noastră a atras atenția presei internaționale, mai exact a postului Radio Télévision Suisse (RTS).
În cadrul emisiunii Tout un monde, Benjamin, un reporter recunoscut pentru interesul său față de grija pentru mediu și companii sustenabile, a venit în România pentru a explora provocările și soluțiile reciclării plasticului în țara noastră.
Vizita sa la Buzău a inclus discuții cu Alina Genes, CEO GreenTech, Mihaela Sofronea, Director Comunicare GreenGroup, și Bogdan Minzala, Director de Producție GreenTech. Interviul, desfășurat ca o discuție liberă, a fost axat pe impactul activității noastre în reciclarea plasticului și pe provocările cu care ne confruntăm în contextul economiei circulare.
Puteți asculta interviul complet aici.
De asemenea, găsiți mai jos transcrierea interviului, tradusă din franceză în română.
Acest reportaj ne oferă o vizibilitate internațională importantă și este un exemplu clar al modului în care activitatea noastră generează schimbări pozitive în industria reciclării.
Tot un monde, 12 august 2024
Moderator Radio: România încă se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește reciclarea, în special a ambalajelor. Mai puțin de 40% dintre acestea sunt reciclate, comparativ cu peste 60% în medie la nivel european. În prim-plan se află, bineînțeles, plasticul, o problemă majoră, doar ne imaginăm câmpurile și râurile invadate de deșeuri. Totuși, există câteva îmbunătățiri, și noi directive europene în curs de implementare.
Corespondentul nostru în România, Benjamin Ribout, a vizitat un actor european important în domeniul reciclării, situat la nord-est de capitala țării.
Benjamin Ribout: La aproximativ o sută de kilometri de București, orașul Buzău găzduiește un gigant european al reciclării, GreenTech, o companie înființată acum mai bine de douăzeci de ani de un antreprenor de origine taiwaneză.
Aici se reciclează nu doar plasticul, ci și alte materiale. Mihaela Sofronea, responsabilă de comunicare la GreenGroup, ne oferă mai multe detalii.
Mihaela Sofronea: „Deșeurile de echipamente electrice și electronice sunt reciclate de compania GreenWEEE. Plasticul PET este reciclat de GreenTech, ambele companii fiind integrate în cadrul brandului umbrelă, GreenGroup.
GreenTech este lider european în reciclarea sticlelor PET. În locațiile noastre, atât aici la Buzău, cât și în Slovacia și Lituania, avem o capacitate de reciclare de 150.000 de tone de plastic PET pe an.
Benjamin Ribout: 150,000 tone de plastic reciclate, din care rezultă fulgii de plastic PET, ulterior transformați în produse utilizate într-o varietate de industrii.
Intrăm pe platforma fabricii unde se reciclează plasticul!
Mihaela Sofronea: Să intrăm în fabrică! Baloții de plastic trec prin mai multe procese, de debalotare, ca apoi sticlele să urmeze fluxuri de îndepărtare a impurităților, de splălare, de sortare pe culori, pe tipuri de material și de măcinare. De asemenea, separăm atât capacele, cât și etichetele, care sunt din polipropilenă sau PVC.
Scopul este să obținem fulgi PET curați, fără alte amestecuri de materiale, pentru a putea fabrica, tot în fabrica noastră, bandă PET – produs de legătorie, fibră sintetică de poliester și granule rPET, din care se fabrică sticle noi. Uite! Într-un sac plin de fulgi, care are 2 metri înălțime și 1 metru lățime, se află echivalentul a 55.000 de sticle de plastic reciclate.
Benjamin Ribout: Printre măsurile recente, producătorii de sticle PET sunt acum obligați să folosească 30% material reciclat. Și apoi, avem sistemul de garanție-returnare, RetuRO, implementat de câteva luni și care are un succes fulminant.
În ultimele luni, aproape 80% din plasticul reciclat la GreenTech provine din România. Tendința actuală indică o schimbare semnificativă în proveniența materialelor reciclate, explică directorul de producție al GreenTech.
Bogdan Mînzală: Datorită sistemului RetuRO, plasticul PET care ajunge la noi este de o calitate mult mai bună. Este de categoria A++, ceea ce îl diferențiază semnificativ de cel provenit din alte surse. Conștientizarea publicului a crescut, iar sticlele de plastic sunt acum sortate și reciclate cu mult mai multă atenție decât înainte, ajungând la noi într-o stare mult mai curată. Acest aspect ne permite să ne extindem capacitatea de producție și să utilizăm mai puține resurse pentru curățare.
Colectarea a devenit mult mai accesibilă consumatorilor, deoarece majoritatea magazinelor mari dispun de puncte de colectare.
Benjamin Ribout: Sistemul RetuRO permite consumatorilor să recupereze 10 cenți pe fiecare sticlă din plastic, metal sau sticlă returnată. În România, responsabilitatea colectării selective ar trebui să revină municipalităților, dar această abordare întâmpină dificultăți, după cum explică Alina Genes, director general al GreenTech.
Alina Genes: Pentru dezvoltarea eficientă a infrastructurii de colectare selectivă la nivel național, ar fi fost necesară o contribuție financiară corespunzătoare a tuturor actorilor implicați. Totuși, costurile actuale aplicate pentru acest serviciu sunt insuficiente, la fel ca și taxa de depozitare la groapa de gunoi. Ca urmare, aruncarea sau eliminarea deșeurilor a devenit mai ușoară decât orientarea lor spre reciclare.
Ca urmare, țara a adoptat sistemul de garanție-returnare, care, deși implică cele mai mari costuri de infrastructură, asigură că poluatorul suportă cheltuielile necesare.
Cu sistemul RetuRO, rata de colectare a deșeurilor ar putea atinge 70-80%. Este un model neobișnuit și accelerat, dar care pare bine adaptat pentru regiunea noastră. În orice caz, este cel mai eficient sistem din Europa în ceea ce privește colectarea.
Benjamin Ribout: Dar rămâne o altă problemă majoră. Ce facem cu aceste cantitățile enorme de deșeuri care se află deja în natură și care probabil nu vor fi niciodată reciclate?
Vorbim cu Alexandra Tomescu, care, în perioada iulie-septembrie a anului trecut, a cartografiat cursul râului Argeș, de la izvorul din satul Căpățânenii Ungureni până la vărsarea în Dunăre, în satul Oltenița. Scopul acestei cartografii a fost de a identifica zonele ce pot fi incluse în viitoarele proiecte de ecologizare și de a analiza percepția localnicilor asupra problemelor legate de deșeuri.
Alexandra Tomescu: Autoritățile nu își îndeplinesc corespunzător responsabilitățile, iar organismul de supraveghere a mediului nu efectuează suficiente controale. De asemenea, este necesar să îmbunătățim educația privind impactul negativ al aruncării ambalajelor în natură. Din păcate, acest aspect nu este abordat în școli.
Încercăm să curățăm malurile râurilor o dată sau de două ori pe an, dar aceasta nu este o soluție pe termen lung. Ar trebui să realizăm aceste acțiuni de curățare lunar.
Un studiu realizat de Asociația MaiMultVerde și FADI (Federația Asociațiilor pentru Dezvoltare Comunitară) indică faptul că, zilnic, sute de tone de deșeuri de plastic ajung în Dunăre pe parcursul traseului său prin România, ceea ce reprezintă o cantitate semnificativă.
Benjamin Ribout: O altă provocare majoră în colectare este distribuirea echitabilă a punctelor de colectare pe întreg teritoriul, într-o țară încă predominant rurală.
Un reportaj realizat de Benjamin Ribout în România.
